Greutatea volumetrică este o greutate convențională calculată din volumul unui colet sau al unui palet, folosită de transportatori pentru mărfurile ușoare care ocupă mult spațiu. Tariful se aplică la greutatea taxabilă, adică la valoarea mai mare dintre greutatea reală și greutatea volumetrică. Regula explică de ce un transport de cutii mari și ușoare poate costa mai mult decât unul mic și greu.
Ce este greutatea volumetrică și de ce o folosesc transportatorii?
Greutatea volumetrică transformă volumul ocupat într-o greutate echivalentă, pe baza unui raport stabilit de transportator, pentru că spațiul din camion, avion sau container este limitat la fel de mult ca masa admisă. Un vehicul plin cu marfă ușoară nu mai poate primi altă marfă, chiar dacă nu a atins sarcina maximă. Fără acest calcul, expedierile voluminoase ar fi taxate mult sub costul real al spațiului pe care îl ocupă.
Cum se calculează greutatea taxabilă?
Greutatea taxabilă se calculează în trei pași simpli, aplicați fiecărui colet sau palet:
- Se măsoară lungimea, lățimea și înălțimea în punctele cele mai mari, inclusiv paletul și eventualele proeminențe.
- Volumul se înmulțește cu factorul transportatorului, exprimat în kilograme pe metru cub, sau se împarte la divizorul echivalent, când dimensiunile sunt în centimetri.
- Rezultatul se compară cu greutatea reală, iar pentru facturare se reține valoarea mai mare.
Exemplu: un colet de 60 × 40 × 40 cm are 0,096 m³. La un factor de 200 kg/m³, greutatea volumetrică este de 19,2 kg. Dacă greutatea reală este de 8 kg, se facturează 19,2 kg, eventual rotunjite după regulile transportatorului.
Ce factori de conversie se folosesc pe fiecare mod de transport?
Factorii de conversie diferă după modul de transport și după transportator, iar valorile de mai jos sunt cele întâlnite frecvent, nu reguli obligatorii.
| Mod de transport | Factor uzual | Divizor echivalent (cm³/kg) |
|---|---|---|
| Curierat expres | 200 kg/m³, uneori 250 kg/m³ | 5.000 sau 4.000 |
| Transport aerian de marfă | Aproximativ 167 kg/m³ | 6.000 |
| Grupaj rutier | Între 250 și 333 kg/m³, după transportator | Se exprimă de regulă în kg/m³ |
| Maritim în grupaj (LCL) | 1.000 kg/m³ (1 tonă = 1 m³) | Se taxează la valoarea mai mare dintre tone și metri cubi |
Factorul exact face parte din oferta și din condițiile generale ale transportatorului, așa că se verifică la fiecare contract.
Ce este metrul de încărcare și când se aplică?
Metrul de încărcare, notat LDM, este un metru din lungimea platformei unui camion, pe toată lățimea ei, și se folosește în transportul rutier pentru mărfurile care nu permit așezarea altor mărfuri deasupra. Pe o semiremorcă standard, cu lățimea interioară de circa 2,4 m, trei europaleți de 1,2 × 0,8 m așezați unul lângă altul ocupă 1,2 m din lungime, adică aproximativ 0,4 LDM pe palet. Mulți transportatori asociază unui metru de încărcare o greutate convențională, iar valoarea diferă de la o ofertă la alta.
Diferența dintre plata pe spațiu și plata pe camion complet este explicată în articolul despre transportul FTL și LTL.
Cum se reduce greutatea volumetrică a unei expedieri?
Greutatea volumetrică se reduce prin ambalaje mai apropiate de dimensiunile produsului și prin paleți încărcați mai compact. Măsurile cu efect direct sunt:
- cutii alese pe mai multe mărimi, ca să nu se expedieze aer și material de umplutură;
- paleți încărcați fără margini depășite, care măresc dimensiunile măsurate;
- marfă stivuibilă marcată ca atare, pentru că paletul nestivuibil este taxat adesea ca ocupând toată înălțimea vehiculului;
- consolidarea coletelor mici pe un singur palet, acolo unde tariful pe palet este mai avantajos decât suma coletelor.
Reducerea volumului nu trebuie să afecteze protecția produsului; criteriile pentru mărfurile sensibile sunt descrise în ghidul despre ambalarea industrială a mărfurilor fragile.
Ce greșeli apar frecvent la declararea dimensiunilor?
Cea mai frecventă greșeală este declararea dimensiunilor cutiei fără palet sau fără folia și colțarii adăugați la ambalare. Transportatorii remăsoară frecvent marfa în depozitele lor, cu scanere automate, iar diferențele se facturează ulterior, uneori cu taxe suplimentare de corecție. Datele de pe documente și de pe eticheta logistică a paletului trebuie să corespundă cu marfa reală.
Includerea greutății taxabile, nu a celei reale, în calculul costurilor dă o imagine corectă asupra prețului fiecărei livrări, după metoda prezentată în articolul despre costul total de transport al unei comenzi.
